AVERTISMENT: aceasta scurta prezentare este si trebuie tratata ca fiind o prezentare foarte simplista. In consecinta sunt anumite ASPECTE DISCUTABILE si multe elemente LIPSA(chiar foarte discutabile). Elementele referitoarea la proiectarea depozitelor de date (en. data warehouse), la extragerea si transferul datelor in depozitele de date, facilitatile tip "minerit de date" (en. data mining) plus ... ... ... vor fi prezentate  - POATE - in  episoadele urmatoare (teoretic doar) ! Daca ... !

La modul FOARTE simplist lucrurile pot fi privite astfel:

[1] O societate comercială utilizează un sistem informatic pentru facturare (achiziţii, vânzari). Sistemul informatic stochează datele într-o bază de date pe care o denumim BD curentă. În această bază de date sunt memorate facturile din anul curent (ex. 2006).

Observaţie: de regulă BD utilizate în acest scop sunt BD relaţionale (adica conţin date stocate în tabele).

[2] La începutul lunii ianuarie 2007 “se închide” anul anterior 2006. În acest moment anul curent este 2007. Datele referitoare la facturile din anul anterior 2006 sunt transferate într-o bază de date istoric urmând ca în BD curentă sa fie memorate facturile din ANUL CURENT 2007.

De ce transferăm datele din BD curentă în BD istoric ? Pentru a evita degradarea / scaderea performantelor sistemului informatic ! De ce s-ar diminua performanţele sistemului informatic ? Pur şi simplu pentru ca ar creşte, si ar creste, şi ar creşte numărul înregistrarilor din BD curentă cu fiecare nou an (binenţeles dacă nu am şterge din BD curentă facturile din anul/anii anterior/anteriori).

Ce rol mai are in aceast caz BD istoric ? In principiu doar pentru analize (ex. rapoarte) !

BD istoric se numeşte depozit de date (DD; en. datawarehouse).  În DD se pot executa doar operatiuni de adăugare a înregistrarilor din BD curentă (nu se şterg sau/si modifică înregistrările), respectiv de selecţie.

Atât BD curentă cât şi BD istoric/DD pot fi baze de date SQL Server.

[3] Avand în vedere faptul ca în DD (teoretic şi practic) vom avea un volum mare date iar timpul pentru interogarea – selecţie – DD trebuie sa fie minim se apeleaza la un server OLAP (Online Analytical Processing). Analysis Services este un astfel de server OLAP (server dezvoltat de Microsoft). Un server OLAP este în esenţă tot un server de baze de date. Diferenţa dintre un server de baze de date relaţionale(BD curentă/DD; ex. SQL Server) şi un server OLAP (Analysis Services) la nivel de baze de date (comparaţie simplistă) este: în timp ce o baza de date relaţională (BD curentă) stochează datele în tabele într-o bază de date OLAP datele sunt stocate de cuburi de date (sau mai pe scurt cuburi) optimizate pentru selecţii complexe.BD curente sunt optimizate pentru operaţiuni de inserarea, modificare, stergere dar si de selectie. BD OLAP sunt optimizate pentru operatiuni de selectie COMPLEXE. Deci datele memorate din  aceste cuburile sunt optimizate pentru interogari de selecţie complexe (folosite pentru afisarea rapoartelor multianuale de exemplu…).

Observaţie: un server OLAP trebuie sa includă instrumente pentru “data mining”. La modul simplist , “data mining” poate fi considerată ca fiind o tehnică prin care se descoperă informaţii noi ca urmare a analizei unui set mare de date (ex. clasic: analizând vânzările de la un supermarket am putea descoperi o corelaţie între vânzările de bere si cele de alune în sensul că un număr relativ mare de clienţi care au achiziţionat bere au achiziţionat concomitent şi alune).